Ora de masa... stand pe ganduri

Mda, mai trebuie sa si mancam ca sa traim, pe langa aer si apa. Lasand la o parte ca m-am saturat suprem de lipsa de inspiratie constanta pe care o am cand ma gandesc la "ce mai mancam azi?".

Am primit, tot azi, un mail de la o fosta colega. Titul: "FW: WARREN BUFFET". Ma gandeam ca o fi inca unul din acele mailuri la care dai forward pt ca sunt pline de intelepciune, si vai frumoase melodii, si zambete de Gioconde. Ok, am zis sa vad si corpul textului. Spune despre Buffet cum ca, in ciuda la billions $, traieste simplu, este un filantrop cunoscut, pe langa succesul in afaceri si faptul ca nu epateaza.

Creierul la fata zice: "Stai sa verificam". Nu prea iau de bun nici ce zice mama pana nu vad negru pe alb. Prost sau bun obicei, nu stiu, dar iaca-ta il am. Cautat pe Gogu despre domnia sa Buffet. Wiki nu ma dezamageste. Si citesc despre om. In 2009 a fost desemnat cel mai bogat om de pe planeta, si intr-adevar sta la povesti cu Bill Gates cand joaca bridge. Simplu, nu epateaza, o figura comuna as spune, dar extraordinar de calda. Un inadapt la cutumele impuse de high life society mai degraba.

Si ma gadeam: "Good for him!". Admir refuzul oricui de a se plia pe presiunile sociale si de statut, doar pt ca "asa face toata lumea". Astazi am realizat ca sunt satula de aceste presiuni.
- "Daca nu ai facultate, nu esti luat in considerare, nu ai sanse sa faci nimic in viata!" ( cui mi-a zis asta - ca nu mai stiu, il trimit sa vada pe Trump, poate ii explica el cum sta treaba cu liceul, facultatea, initiativa, inteligenta etc).
- "Daca nu ai casa proprie, ar trebui sa pui mana sa iti cumperi, cum sa nu ai ceva al tau?" (si sa platesc chirie la banca in loc de proprietar, si economiceste vorbind sa am aceeasi cheltuiala, iar daca nu platesc 2 luni sa ma execute silit si sa raman pe drumuri? - iau casa daca imi place si am cum, nu pt ca trebuie!).
- "Wow, pai faci 30 de ani maine-poimaine si nu ai copii? Dar cand vrei sa faci?" (dragilor, cine spune ca TREBUIE sa am copii? cine spune CAND e cel mai bine sa ii ai? lasati-ma, fratilor, sa imi traiesc viata cum aleg, ca doar e a mea, si nu ma mai stressati cu atatea intrebari!).

Si exemplele pot continua. Imi vine in cap un citat din Dr. House, mandrete de arogant de geniu destept, asa, ca in filme: "Conștiință? Te referi la chestia aia care își face apariția ori de câte ori nu exista nici un motiv logic să acționezi după cum vor ceilalți?" – Gregory House (Apropo, my dear Fufi, nu scriu cu diacritice pt ca nu vreau, nu pt ca de mana nu scriu asa. Ma oboseste tastatura cu Shifturi si Ctrl ca sa fac virgula sub "s", si nu pt ca nu respect limba materna, sau nu stiu ca asa e corect gramatical. I love you always, you know, right!?)

Deci, astazi este despre "NU VREAU PT CA ASA SPUNETI VOI, VREAU PT CA ASA SPUN EU!" Nu vreau sa fac pe filantropul daca astazi nu ma simt asa, nu vreau sa zambesc daca astazi nu simt asta, nu vreau sa merg pe tocuri si la patru ace, daca astazi nu simt asta, doar pt ca asa da bine la vedere, sau la aprecierea altora.

Il admir pe al meu ca are stilul asta mai rebel, probabil ca nici nu mi-ar fi placut daca nu era asa, dar ma intreb, oare mai au oamenii opinii personale, fara sa se uite la seful, mama, vecinul, politistul sau mai stiu eu cine, daca le place sau nu ideea lor?

Am senzatia ca dispare culoarea din noi pe masura ce imbatranim si ne preseaza restrictiile socialului, si daca nu reactionezi pozitiv la ce iti cere, te respinge si te trimite la colt. Nu sustin rebeliunea fara cauza, sustin rebeliunea fata de prostie si fata de celebrul "Asa trebuie" sau "Asa se obisnuieste".

Tocmai de aia, cand in viata asta voi face nunta, nu vreau sa o fac asa cum vor ei, ci asa cum vreau eu.
Respect impunerea unor proceduri, reguli de conduita, de la sorbitul din lingura la deschisul usii doamnei, de diplomatie, de la aboradarea ei in viata de zi cu zi pana la zona politica, de etc si etc, dar doar atata timp cat exista o baza fundamentata pt asta.


Cati din generatiile trecute au facut totul ca la carte si acum au pensii mizere de cateva sute de lei sau nici alea? Da, astazi rebeliunea din mine s-a trezit la viata! Again! Si astazi nu vreau sa ma gandesc ca termin o facultate dupa 6 ani (si ca maine dau un examen la o materie ce nu imi va folosi niciodata si nici nu isi are locul in specificul meu de studiu, dar Ministerul Invatamantului este "destept" si aproba un plan de invatamant ce are legatura cu Cercul Polar probabil mai mult decat cu realitatea din campul muncii!)!!


Mda, mai trebuie sa si termin de mancat. Si apoi de lucrat.


Yours,
Me

Comentarii

  1. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga mea,
    Nici eu nu scriu cu diacritice pe blogul meu din aceleasi motive expuse de tine. Recunosc, insa, ca imi place sa le vad. Cine vrea, sa le foloseasca! Cum bine ai punctat, este o chestie de optiune personala si-atat... Ref. la subiectul postarii tale, te sustin all the way! Si as mai adauga ceva: fuck them all and fuck them hard! Nah, ca n-am chef sa ma auto-cenzurez.
    Te pup.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pup, Fufiiiii!!! Tocmai tu, care iesi jumate pe geam cand conduci si iti taie vreunul fata, evident ca ma asteptam sa ma sustii!! :) Pup fata rebela ce esti tu!

    RăspundețiȘtergere
  4. Fata rebela da galesa din gene de placere pentru ca este considerata asa!

    RăspundețiȘtergere
  5. So... Ne dorim anumite lucruri pentru că aşa am fost noi educaţi: căsătorie, copii etc... Însă nimeni nu este damnat dacă nu şi le doreşte. O casă este bună, nu zic nu. Legat de copii, sincer, decât să vreu un copil doar ca să aibă cine mă vizita o dată pe lună, la bătrâneţe, mai bine nu... Întotdeauna e momenul potrivit să ai un copil, cum întotdeauna există motive să nu ai unul, aşa că da, este o opţiune personală.
    Diacritice, hmmmm. No comment!!!!!

    PS Frate, de ce nu pot comenta cu allias?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare