Family affairs....
Aaammmm.... Mda. Dificil subiect. Evident, ca oricare dintre noi, am parte de trigger-e in viata asta. Ce inseamna un "trigger" pt mine? Well, este o intamplare, o figura, o fraza, o secventa de film, un frame, un deja-vu, sau o imagine.. ce declanseaza anumite ganduri, reactii, amintiri.
Viata de familie.... Muulte si intortocheate sunt caile existentei unei familii. Ma intrebam uneori care este familia perfecta? Cum arata reteta ideala pt a pastra o familie functionala? Well, my dearest, nu exista. Nu avem cum sa aplicam aceeasi reteta, sau sa consideram ca o reteta se aplica identic la toti. Difera simptomele. Difera pacientul.
Orice familie are discutiile ei. Momentele de cumpana. De fericire. De descoperire. De dubiu.
O familie inseamna un cuib. Un stup. In teorie, exista un sef, care conduce prin personalitate, statut, prin venitul realizat luna de luna, nu am idee, prin ceva isi asuma aceasta postura. Intotdeauna, ca este familie, ca este un popor, un grup mai mic sau mai mare. Intotdeauna va exista unul cu o putere mai mare ca a celorlalti, data de ce spuneam mai sus: personalitate, statut, sau prin bani. Apoi apare mana dreapta. Ei se completeaza reciproc, adica in unele cazuri impartasesc aceleasi idei, valori, pasiuni, si se completeaza cu acele cazuri ce acorda fiecarei fiinte atributul unicitatii.
Aceste doua entitati, capi de familie, converg, si apare o a treia, a patra, a sasea, sau a unsprezecea. Da, exista si familii asa mari. Si pusi impreuna, aduc la un loc temperamente, trairi, experiente. Nu va putea exista niciodata un traseu fara obstacole. Un drum fara intersectii. O viata doar cu miere dulce. Intotdeauna stanga o va vedea pe dreapta, sau oglinda de pe perete va vedea ce e in fata ei sau in spatele tau.
Aceste energii ale membrilor unei familii, puse impreuna, vor trebui sa convietuiasca. Sa colaboreze in felul lor. Caci acesta este conceptul familiei: "until death do us part". Si parintii, cand depun acest juramant, chiar asa este. Copii vor fi fii lor pana la sfarsitul vietii, iar sotii vor fi parintii lor pana la sfarsitul vietii. Oana Pellea spunea ca si-a ales de acolo de sus parintii. Din miezul Universului, cum frumos a spus Marea Boieroaica a teatrului Romanesc, fiecare dintre noi cred ca si-a ales parintii.
Impreuna, toti, prin alaturarea celor doi capi, si de aici cascadeaza veri, matusi, cumnati etc, se formeaza o familie. Si de aici, clocotind atatea energii la un loc, vor iesi discutii, evenimente frumoase, amintiri placute, sau mai putin placute, intreaga paleta de emotii, experiente si trairi ce ne-a fost data fiecaruia in parte sa traim, well, traim.
Nu exista familie perfecta. Nu exista momente netensionate. Nu exista numai zambete si candoare. EXISTA insa ceva ce fiecare dintre membrii unei familii, in teoria mea modesta, ar trebui sa cladeasca: o fortareata, unde clasicul "toti pentru unul si unul pt toti" sa se aplice. Unde loialitatea, respectul, compasiunea sa existe.
Vor fi mereu, in orice familie, cate unii care vor lua mai mult ca altii din ce se ofera in mijlocul stupului. Vor fi retrasi in colturi de camera, vor fi cei prinsi cu mainile in borcane, cei care vor dansa pe mese, si cei care vor urca sus pe treptele vietii si vor fi apreciati sau criticati de cei care nu au reusit pana acolo. Vor fi de toate intr-o familie.
Insa puse una peste alta, orice viata de familie este o experienta ce trebuie sa o traim. Caci probabil, sau sigur, vom avea de invatat din ea. Si frumos ar fi sa ne urmam drumul in propria viata, pastrand deschis un canal de comunicare cu ceilalti, astfel incat sa stim sa auzim cand este de auzit, ascultat cand este de ascultat, si vazut cand este de vazut.
Nu exista familii perfecte. Unele sunt atat de reusite si frumoase la suprafata, si atat de putrede si fara esenta dedesupt. Altele par cele mai ineficiente familii, intr-o cearta continua, critica si discutii, dar se iubesc unii pe altii de le ies ochii din cap.
Asa cum sunt ele, sunt ale noastre. Altele nu avem. Si cu ele inainte mergem. Si daca aveti familie numeroasa, apreciati-o. Caci sa fii singur cand viata te incearca sau bucuria te copleseste, nu e lucru usor. Viata de familie insa ne invata multe. Stiu ca Al Meu m-a invatat multe.
Yours,
Me
Viata de familie.... Muulte si intortocheate sunt caile existentei unei familii. Ma intrebam uneori care este familia perfecta? Cum arata reteta ideala pt a pastra o familie functionala? Well, my dearest, nu exista. Nu avem cum sa aplicam aceeasi reteta, sau sa consideram ca o reteta se aplica identic la toti. Difera simptomele. Difera pacientul.
O familie inseamna un cuib. Un stup. In teorie, exista un sef, care conduce prin personalitate, statut, prin venitul realizat luna de luna, nu am idee, prin ceva isi asuma aceasta postura. Intotdeauna, ca este familie, ca este un popor, un grup mai mic sau mai mare. Intotdeauna va exista unul cu o putere mai mare ca a celorlalti, data de ce spuneam mai sus: personalitate, statut, sau prin bani. Apoi apare mana dreapta. Ei se completeaza reciproc, adica in unele cazuri impartasesc aceleasi idei, valori, pasiuni, si se completeaza cu acele cazuri ce acorda fiecarei fiinte atributul unicitatii.
Aceste doua entitati, capi de familie, converg, si apare o a treia, a patra, a sasea, sau a unsprezecea. Da, exista si familii asa mari. Si pusi impreuna, aduc la un loc temperamente, trairi, experiente. Nu va putea exista niciodata un traseu fara obstacole. Un drum fara intersectii. O viata doar cu miere dulce. Intotdeauna stanga o va vedea pe dreapta, sau oglinda de pe perete va vedea ce e in fata ei sau in spatele tau.
Aceste energii ale membrilor unei familii, puse impreuna, vor trebui sa convietuiasca. Sa colaboreze in felul lor. Caci acesta este conceptul familiei: "until death do us part". Si parintii, cand depun acest juramant, chiar asa este. Copii vor fi fii lor pana la sfarsitul vietii, iar sotii vor fi parintii lor pana la sfarsitul vietii. Oana Pellea spunea ca si-a ales de acolo de sus parintii. Din miezul Universului, cum frumos a spus Marea Boieroaica a teatrului Romanesc, fiecare dintre noi cred ca si-a ales parintii.
Impreuna, toti, prin alaturarea celor doi capi, si de aici cascadeaza veri, matusi, cumnati etc, se formeaza o familie. Si de aici, clocotind atatea energii la un loc, vor iesi discutii, evenimente frumoase, amintiri placute, sau mai putin placute, intreaga paleta de emotii, experiente si trairi ce ne-a fost data fiecaruia in parte sa traim, well, traim.
Nu exista familie perfecta. Nu exista momente netensionate. Nu exista numai zambete si candoare. EXISTA insa ceva ce fiecare dintre membrii unei familii, in teoria mea modesta, ar trebui sa cladeasca: o fortareata, unde clasicul "toti pentru unul si unul pt toti" sa se aplice. Unde loialitatea, respectul, compasiunea sa existe.
Vor fi mereu, in orice familie, cate unii care vor lua mai mult ca altii din ce se ofera in mijlocul stupului. Vor fi retrasi in colturi de camera, vor fi cei prinsi cu mainile in borcane, cei care vor dansa pe mese, si cei care vor urca sus pe treptele vietii si vor fi apreciati sau criticati de cei care nu au reusit pana acolo. Vor fi de toate intr-o familie.
Insa puse una peste alta, orice viata de familie este o experienta ce trebuie sa o traim. Caci probabil, sau sigur, vom avea de invatat din ea. Si frumos ar fi sa ne urmam drumul in propria viata, pastrand deschis un canal de comunicare cu ceilalti, astfel incat sa stim sa auzim cand este de auzit, ascultat cand este de ascultat, si vazut cand este de vazut.
Nu exista familii perfecte. Unele sunt atat de reusite si frumoase la suprafata, si atat de putrede si fara esenta dedesupt. Altele par cele mai ineficiente familii, intr-o cearta continua, critica si discutii, dar se iubesc unii pe altii de le ies ochii din cap.
Asa cum sunt ele, sunt ale noastre. Altele nu avem. Si cu ele inainte mergem. Si daca aveti familie numeroasa, apreciati-o. Caci sa fii singur cand viata te incearca sau bucuria te copleseste, nu e lucru usor. Viata de familie insa ne invata multe. Stiu ca Al Meu m-a invatat multe.
Yours,
Me
Comentarii
Trimiteți un comentariu