It's all up to us!

La multi ani, folks!

Beau un pahar de vin, la pranz, ma uit la "Judge Amy" (o viata mi-am dorit The Law in my life!)si dintr-o simpla linie de film, am realizat ceea ce vreau sa fac anul asta. Prioritatea mea, pentru viata personala, after work hours.. Ma indreptam spre ea de anul trecut. Si stiam ca nu va fi usor. Dar, in ciuda la cat de greu ar putea fi, asta e ce vreau sa fac! Pt ca sunt o worrior!

Linia spunea asa:"Dumnezeu nu ne cere sa reusim, El ne cere sa incercam!"
Eu asta am sa fac. Am sa incerc. Macar atat imi datorez. Si stiti de ce? Pt ca sentimenul pe care il ai dupa ce ajuti un om, este atat de imbatator! Sa faci bine, si cu si fara prea mult efort, ma face pe mine un om mai bun in fiecare zi, un om bun in marea de imperfectiuni care ma defineste.

Un om ce imi va ramane in inima si suflet pana la sfarsit de viata, a fost primul pe care consider ca l-am ajutat CU efort. Viata lui acum are sens si fara heorina. Si ma bucur ca am putut sa il ajut cand a simtit ca isi pierde viata, familia, prietenii, pentru ca era sclavul unei... iluzii. Si ii multumesc ca m-a lasat. A meritat tot calvarul lui, al meu, al familiei sale.

Ma bucur ca pot ajuta in fiecare zi cu o vorba buna. Cu un zambet, si cu efort atunci cand e necesar.

Insa vreau sa fac mai mult de atat. Vreau sa ii atrag si pe altii in aceste actiuni de ajutor neconditionat, fara remunerari speciale pentru efortul depus, doar cu ochi sinceri si emotii intense si pt un singur cuvant: "Multumesc!", si uneori, nici pentru asta.

Sper sa ma tina bunul Dumnezeu si Universul cu atata putere cata imi va fi necesara ca sa pot sa intind o mana si sa ajut, intr-o societate ce sufera de individualism si egoism, cand atatea lucruri sunt facute doar de fatada, pentru ca in spate sunt altele motivatiile decat sincera dorinta de unitate.

Cum buna vorba romanasca spune: " Unde-s doi puterea creste", sper la mai multi de doi. Chemati-ma o principiala, dar din dorinta de dreptate, mai bine, mai frumos, am luptat mereu pentru o schimbare. Pt ceva mai bun, din inima, cu efort, dar care inseamna ceva pentru oamenii de langa mine.

Nu sunt o individualista. Dar o singuratica, uneori, da. Asta pentru ca simt nevoia sa imi reincarc bateriile, ca sa pot oferi mai departe. Asa mi-a spus un bun prieten odata. Si l-am ascultat: "Cel mai important e sa ai puterea si capacitatea sa OFERI, fara sa te astepti la nimic in schimb. Asta va da mereu valoare actiunilor tare. Asta te va face OM, si nu te va tine parte doar din lume."

Multumesc, Wise One. Si multumesc de acum celor care, incepand de azi, vor face un bine pentru altii, si pentru comunitate, fara sa astepte in schimb laude si imbratisari. Ci pentru ca ei considera ca asa, aici cu o floare, acolo cu o floare, o mentalitate inca neschimbata dupa 20 de ani de la Revolutie, va incepe sa se modifice. In bine, sper eu. Astfel incat, moartea atator tineri si oameni valorosi in decembrie 89, nu va ramane doar un film despre fapte eroice. Ci va capata un sens pentru civilizatia si lumea romaneasca in care traim.

"Un drum de o mie de mile, incepe cu primul pas" - Lao Tse

Yours,
Me

Comentarii

Postări populare