Frica

Am simtit nevoia sa ma opresc. Ma paralizeaza prezentul. De fapt, fricile prezentului. Nu imi lasa somn, imi iau foamea.. De fapt, fricile sunt prezent, dar sunt nascute in trecut. Ma intreb: cat timp ia ranilor sa se vindece? Nu am aer... Ma sufoca gandul distantelor, de orice forma ar fi.. Ma sufoca limitarea data de inexistenta proximitatii.. Ma sufoc..

Nu mai e cazul sa caut nimic. Vin singure, sunt sigura. Insa ma sufoc. Repet obsedant cuvantul asta pt ca am nevoie de aer. Am nevoie sa imi eliberez sufletul si inima de temeri. Atat de multe ajunse in viata de adult, si atat de inexistente si rude cu inconstienta in copilarie si adolescenta.

Simt. Atat de intens frica. Si o las sa treaca prin mine, nu ma mai opun. Asa o sa ma lase in pace la un moment dat. Trebuie sa o accept ca parte a existentei mele si sa am incredere ca Dumnezeu e sus si pt mine, si ca ma va ajuta sa inteleg de ce este din nou in preajma mea. Ea. Frica.

Am un mare gol in stomac. Imi e dor groaznic. Stiu de cine. Stiu si de ce anume. Uneori ma simt goala pt ca nu e. Alteori doar incompleta. Completa doar cand e langa mine. Iubirea muta munti, spunea literatura si cita apoi Lola in postul ei. Am mutat. Am mutat muntii inimii, mintii, granitelor, propriilor limitari, am mutat pt ca iubesc. De multe ori doare crancen. Alte ori nu ai loc de atata fericire si bucurie.

Insa imi e frica. Sunt soricelul din mansonul Reginei. Ma ascund acolo, traiesc frica. Si apoi ma voi elibera. 

Yours, 
Me

Loyalty

Nu stiu cati mai sunt cei din ziua de azi care dau doi bani pe loialitate.

Eu mi-am dat toata viata. Am fost si sunt loiala familiei. Am fost loiala unei cauze, unor principii, firmei unde am lucrat, prietenilor, chiar am respectat principiul de a nu povesti unora secretele celorlalti si vice-versa.

Loialitatea este un principiu la care tin foarte mult. E un fel de crez dupa care traiesc. Iti sunt loiala pana la ultima suflare, si a doua greseala, caci iti acord credit ca pe prima ai facut-o din neatentie sau simpla neprezenta de spirit.

Nu stiu altii cum sunt, dar daca te mint sau nu respect protocolul nostru de prietenie agreat chiar si tacit, nu am somn, nu inghit, nu respir. Nu te pot minti, mi se pare o magarie majora. Nu cred in viata traita in minciuni si ascunzisuri, caci bine spunea cine spunea: "mai devreme sau mai tarziu, minciuna tot iese la suprafata".

Iti dau tot ce am daca ma ai ca prieten. Iubitului ii acord si ii voi acorda mereu loialitatea mea in ciuda tuturor contrarelor care s-or arata, pentru ca pana la urma, ce conteaza la final? Ca partenera te-a respectat, te-a ingrijit, si ti-a fost loiala. De iubit, pricepi oricum ca te iubeste de moment ce primesti toate acestea de mai sus neconditionat. Important e sa fii indeajuns de destept sa le respecti. Ori ca esti un "El", ori ca esti o "Ea". Ambele sensuri sunt perfect valabile.

Mi-au auzit urechile secrete de business, mi-au auzit urechile pareri contrare comportamentelor si afirmatiilor, si mi-am tint gura si am pastrat respect pentru cei care mi le-au impartasit. Am spus, din acelasi principiu al loialitatii, unde se termina bunul simt si normalitatea si incep aberatiile si batutul campilor. Nu toti au apreciat franchetea si modul direct de a comunica. Insa nu mai conteaza. Din loialitate si dorinta de a le face bine, am facut-o. Ma intrebi daca as face la fel? Pai da. Sunt colerica by profile. Si greu ma scoti din ale mele. Nu sunt cea mai diplomata si rabdatoare din lume, dar sunt loiala.

Loiala pana in ultima zi a relatie cu ai mei: ca e iubitul, prieten/a din copilarie, familia, sau mentorul in viata profesionala. Doar sa nu ma dezamageasca. Caci daca o fac, eu sunt genul "one way, and no turning back". Sunt corecta, respect principii. Poate prea mult. Mai mult ca altii. Dar poate asta ma face speciala.

Stii ca de la mine ai totul. Si iert. O data. In rest, probabil de aceea am iubit "Dreptul" atat de mult, si mi-am dorit enorm sa devin avocat. Si chiar daca viata m-a dus pe alte carari, sunt sigura ca nimic nu a fost din greseala.

Sunt loiala, si ma mandresc cu asta. Este o virtute pierduta prin alergatura cotidiana si dezumanizarea in masa. Deci da. Raman loiala.

Yours,
Me

Nu as schimba nimic

E 23:42, intr-o zi de marti, in proaspatul 2012.. Un trilion de ganduri pe secunda imi sageteaza creierii agasati de atata procesare aiurea. Multa procesare aiurea. Esenta putina pe care din rasputeri incerc sa o pastrez, este traducerea sentimentelor pe care le incerc privind o fotografie si simtind un parfum...

Nu as schimba nimic din viata mea. Nici cel mai mic gest. Realizez ca toate au fost sa fie asa. Cu dureri, cu bucurii, cu socuri, cu surprize, cu pasi de facut si munti de traversat. Nu as schimba nicio secunda pentru ca altfel, poate nu as mai fi ajuns sa il iubesc atat de mult, sa ma bucur de el atat de mult.. De barbatul de langa mine...

Nu as fi ajuns sa imi privesc cu alti ochi familia. Nu as fi ajuns sa inteleg ca nu e rolul meu sa ma amestec in mersul lucrurilor. Merg inainte si observ. Invat. Nici analiza nu o fac decat cu mare grija sa nu judec. Nu am dreptul asta. Nimeni nu il are.

Si da, inca o data, nu as schimba nimic. Nu pot interveni in cursul lucrurilor din vietile altora. Este destinul lor, este decizia lor, si chiar daca imi e greu sa o accept si traiesc direct urmarile acestor decizii ale lor, totusi, nu sunt atat de mare ca EL ca sa pot si sa vreau sa intervin.

Pastrez respect stramosilor mei si incerc rabdare pentru contemporanii mei. Sunt departe de suprematia absoluta a intelepciunii. Insa mi-am promis sa incerc sa fiu asa cum in mod natural mi-ar fi greu, si cum multi nu incearca sa fie: calma, lucida, rabdatoare inainte de toate, si cat pot de inteleapta. Vreau sa generez liniste pe langa mine. Liniste, incredere, putere, energie, curaj, credinta, zambete si fericire. 

Am inceput de cateva zile sa fac niste pasi marunti. Sunt sigura insa ca, pe cat de mici si nesiguri sunt, ma vor duce catre lucruri marete pentru mine si ai mei. Multumesc la Dumnezeu pentru experientele traite. Fara ele nu as fi fost aici. Si nici unde voi fi peste 50 de ani. 

Ma bucur de oamenii pe care ii iubesc. Ma bucur de modul in care ii iubesc. Si ma straduiesc sa nu dezamagesc. Ma straduiesc cat pot. 

Look arround... What do you see?

Yours,

Me